ALFABET STIINTIFIC

VIRUSURILE

Atentie, in biologie pluralul este virusuri si nu viruşi (viruşii apar in cazul calculatorului).

Virusul este o particula submicroscopica, care este formata dintr-o teaca, sau invelis cu rol de protectie de natura proteica, numita capsida si un material genetic. Materialul genetic poate sa fie ADN, fie ARN. Virusul nu este viu.


Ce sunt virusurile si cum actioneaza?
Virusurile sunt entitatile infectioase cele mai frecvente. In dezvoltarea lor, depind integral de gazda, adica organismul uman. Virusurile nu se pot multiplica decat in interiorul unei celule vii. Ele patrund in mecanismul unei celule sanatoase si modifica programul celular, pentru a se reproduce si a infecta alte celule.

Ce provoaca virusurile?
Virusurile sunt responsabile de aparitia unor boli relativ usoare, cum ar fi racelile si gripele, precum si afectiuni ca rinofaringitele, hepatita sau gastroenteritele. Tot aceste entitati sunt responsabile de aparitia bolilor copilariei: rujeola, varicela, rubeola etc. Pentru unele dintre aceste boli (gripa), individul se poate proteja cu ajutorul unui vaccin. Boli grave ca SIDA sau Ebola nu pot fi insa prevenite prin aceasta metoda si nici nu se bucura inca de tratamente ce au ca efect vindecarea.

Cum ne protejam?
Prima arma in lupta cu virusurile de orice tip este sistemul imunitar natural al organismului. Uneori, aceasta forma de aparare este insuficienta, iar individul trebuie sa apeleze la un vaccin tintit. Un fel de „vaccin natural” este chiar suportarea bolii in sine. De indata ce o persoana dezvolta una dintre bolile copilariei, riscurile ca ea sa mai dezvolte boala mai tarziu sunt minime. Alte virusuri, precum cele responsabile de aparitia gripelor sezoniere necesita vaccinare anuala. Acestea sufera modificari constante, iar noile generatii de vaccinuri trebuie sa se muleze acestor schimbari.

De ce apar mutatii ale virusurilor?
In tot contextul actual in care se vorbeste cu mare insistenta despre gripa porcina, ati auzit cu siguranta de riscurile unor mutatii ale virusurilor. Ce determina deci aceste mutatii? In incercarea sa de a evolua si de a rezista in mediu, virusul uman se combina uneori cu alte tulpini care afecteaza animalele. Asa au stat lucrurile acum cativa ani cu gripa aviara si la fel se intampla si in cazul gripei porcine. In 1918, societatea s-a confruntat cu gripa spaniola care a facut mai mult de 20 de milioane de victime. Acea gripa a fost rezultatul unei mutatii intre virusul uman si un virus dezvoltat la pasari. Intre timp insa, odata cu evolutia stiintei, posibilitatile de prevenire si tratament in aceste cazuri au devenit din ce in ce mai eficiente. Virusurile pot fi tratate cu antivirale.

Antibioticele sunt ineficiente. Virusurile nu sunt organisme vii. Ele nu au metabolism si de aceea antibioticele sunt ineficiente in cazul lor.


BACTERII

Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice. Sunt raspandite in mii de specii si in numar colosal de indivizi, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii).

Aceasta raspandire extraordinara se datoreste capacitatii bacteriilor de a se inmulti in timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple feluri de nutritie, precumsi a rezistentei mari la conditiile vitrege de trai. In marea majoritate a cazurilor ele sunt lipsite de clorofila.

Aceste organisme joaca un rol foarte Important in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi descompunerea substantelor organice, pana la mineralizarea acestora.

Marimea si forma bacteriilor:
Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor, fiind cuprinse intre 0,1 - 20 microni. Forma lor este variata, sferica, - numindu-se in acest caz, coci, in forma de bastonase - purtand numele de bacterium, iar daca poarte cili se numesc bacili. Mai pot fi in forma de virgula - vibrioni, sau rasuciti in spirala - spirili. Cocii se pot grupa cate 2 (diplococi) , sau se inlantuiesc in forma unei salbe (streptococi), sau se dispun in forma unui ciorchine de strugure (stafilococi).

Structura bacteriilor:
Celulele bacteriilor au la exterior o membrana, iar in interior un continut protoplasmatic. Membrana este formata din substante pectice impregnate cu substante hidrocarbonate, hemiceluloza. De multe ori in jurul celuluei sau a celulelor, citoplasma secreta o materie gelatinoasa, care inglobeaza bacteriile in colonii sau cenobii. Acest invelis gelatinos se numeste capsula, si poate avea marimea de 10-1000 de ori mai mare decat a bacteriei.

Citoplasma este incolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate. In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura albuminoida - volutina, precum si picaturi de grasime.

Miscarea bacteriilor:
Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu mijloace propii, fiind prevazute cu cili permanenti sau temporari, in functie de mediul in care se afla. Cilii sunt prelungiri protoplasmatice ce ies prin sporii membranei.

Nutritia bacteriilor:
Fiind lipsite de pigmentul asmilator clorofilian, ele sunt avizate la nutritia heterotrofa. Sunt insa si cazuri cand anumite bacterii desi nu au clorofila sunt totusi autotrofe chimiosintetizante, cum sunt sulfobacteriile, fermobacteriile si nitrobacteriile.

Inmultirea bacteriilor:
Se face direct prin bipartitie, de aici si denumirea stiintifica de Schizomycetes a acestei clase. Bipatitia consta in aparitia unui perete transversal despartitor, formandu-se astfel 2 celule. Aparitia peretelui incepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul celulei.

Viteza de diviziune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de conditiile de mediu, ea variad intre cca 20 de minute si 2 ore. Pentru ilustrarea vitezei de diviziune presupunand ca o bacterie de 1-2 microni se divide cu o viteza de 20-30 de minute, se obtin urmatoarele cifre: dupa 5 ore rezulta 1024 celule; dupa 10 ore 264.144 celule; dupa 15 ore 265 275 636 celule; dupa 20 de ore 191 miliarde si 6672 milioane de celule, care cantaresc 82 mg; dupa 25 de ore cantaresc 82 gr.; dupa 30 de ore cantaresc 89,2 kg, iar dupa 40 de ore - 18841,6 tone, dupa 70 de ore bacteriile pot da o masa in greutate de 1,4 X 10 la puterea 7 tone, adica de cateva ori mai mult decat greutatea organismelor vii pe suprafata pamantului....


Va asteptam si pe http://www.aftr.aaz.ro Avem nevoie de sprijin.
Va recomand sa vizitati si http://www.reghinonline.aaz.ro