La 1 august a început postul Sfintei Marii şi durează până pe 15 august, când se sărbătoreşte marele praznic al Adormirii Maicii Domnului. Acest post se ţine în cinstea Sfintei Fecioare, care, înainte de Adormire, a petrecut „în neîncetată rugăciune şi ajunare” spune preotul Gheorghe Şincan, Protopopul de Mureş.
Conform Bisericii Ortodoxe, postul nu este o povară, ci este libertate, adică hotărârea personală de „a ne abţine de la proaste obiceiuri şi rele gânduri şi de a încerca să fim mai buni. Îndemnul pe care ni-l dă Sfânta Biserică acum este acela de a o pomeni pe Maica Domnului, cea care, împlinindu-şi în mod desăvârşit viaţa pământească, a fost ridicată cu trupul şi cu sufletul la cer. Rugăciunile postului ne pun în atenţie unele calităţi ale Maicii Domnului. Mai întâi, pe Maica Domnului, o numim Preasfântă; după aceea, Curată; apoi, Preabinecuvântată; Mărită; Stăpâna noastră; de Dumnezeu Născătoarea; şi Pururea Fecioara Maria” mai explică preotul.
Sunt persoane care nu o cinstesc pe Maica Domnului, precum spune o pildă povestită de preot: „Se povesteşte că într-o zi, pe o potecă de munte, mergeau împreună doi oameni, un ateu şi un credincios. Era iarnă şi ningea. La un moment dat ajung în dreptul unei statui de piatră a Maicii Domnului. Ateul zice: „Vezi statuia aceasta? E pe jumătate acoperită de zăpadă. În curând va fi acoperită complet, nu i se va mai vedea faţa. Aşa se va întâmpla şi cu lucrurile acestea ale voastre învechite. Maica Domnului a voastră în curând va fi acoperită şi înmormântată în uitare”. Credinciosul răspunse: „Acest lucru se va întâmpla poate până la primăvară. Atunci soarele va topi zăpada, chipul ei va reapărea, iar la picioarele ei vor creşte din nou flori proaspete. Maria nu e un lucru învechit. Maria e Mama noastră şi ... o mamă nu poate fi niciodată înmormântată în uitare”.
Creştinii au văzut întotdeauna în Maica Domnului drumul cel mai scurt, cărarea sigură, care duce la Dumnezeu. „Este uşor a ajunge la Dumnezeu prin Mama Sa, deoarece Maria este strada curată care întotdeauna conduce la Hristos.” Oamenii aspiră la atingerea unei veşnicii divine, astfel că Protopopul Gheorghe Şincan ne povesteşte că „într-o chilioară întunecoasă, trăia un sfânt călugăr în posturi aspre şi rugăciuni prelungite până târziu în noapte. Câteva persoane din lume, venind în vizită, i-au spus: Cum poţi rezista, trăind în felul acesta? Noi n-am rezista nici măcar o zi. Călugărul le-a zis: apropiaţi-vă de fereastra chilioarei şi veţi înţelege! Privind, vizitatorii au zis: Departe, departe se vede un colţişor de cer cât o palmă. Călugărul: ei, tocmai acel colţişor de cer mă face să rămân statornic în jertfele mele. Ori de câte ori tristeţea mă încearcă, arunc o privire pe fereastră şi văd cerul. Paradisul pe care îl aştept îmi dă putere şi curaj.”
Suntem în perioada Postului Sfintei Marii şi, mai mult ca oricând, suntem invitaţi să adâncim misterul credinţei noastre. „Este momentul cel mai potrivit să ne deschidem inimile şi să vorbim cu Hristos, prin mijlocirea Sfintei Sale Maici. Să-i încredinţăm Lui toate problemele vieţii noastre. Să ne lăsăm mângâiaţi de Duhul Sfânt şi să ne încurajăm reciproc în speranţa la care ne cheamă credinţa noastră” explică părintele Şincan, iar „ca s-o avem sprijinitoare în călătoria spre veşnicia lui Dumnezeu pe Maica Domnului, trebuie să o cunoaştem pe Maica Domnului şi mai ales să fim cinstitori ai Maicii Domnului, urmându-i exemplul şi nu ne vom plânge niciodată că este prea greu! Dumnezeu să ne ajute!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu